T

A

U

Misiunea


ca şi persoane consacrate, avem de îndeplinit diferite misiuni, fiind trimise de Dumnezeu în diverse locuri, pentru a lucra spre Mărirea Lui şi spre binele oamenilor.

El ne-a ales să arătăm oamenilor de astăzi şi să facem prezente Milostivirea şi Iubirea Lui. Din iubire pentru El, suntem deschise nevoilor timpului. Suferinţa oamenilor e pentru noi o provocare, văzându-L în fiecare om suferind, pe Cristos suferind.

Ca fiice ale Sf. Francisc, dorim să dăm mărturie plină de bucurie că-L urmăm pe unicul nostru Maestru şi Domn, asemenea Sf. Francisc. Credinţa în Isus dă viaţă apostolatului nostru, iar activitatea noastră trăită cu Isus va întări credinţa noastră.

De ce răspundem la misiune?

Suntem chemate să dăm mărturie despre Isus. Dacă L-am întâlnit în rugăciune şi în comunitate, atunci nu putem să rămânem numai acasă, în tăcere, ci trebuie să mergem în lumea aceasta să căutăm oameni şi să ne apropiem de inima lor, iar prin slujire să le arătăm Iubirea Lui.

Cineva are nevoie de tine ...

Când prima rază surprinde noaptea, te trezeşti pentru o nouă zi, a celor îndureraţi, singuratici.

În întunericul deznădejdii, a disperării, din propria neputintă, aduci strălucirea, blândeţea şi siguranţa că în mulţime, omul nu este părăsit.

Deseori scânteia vieţii, ce stă să se stingă, fumega numai mulţumită ţie.

Esti neînsemnată dar totodată, pretutindeni, omul te poate simţi. Esti tăcută, dar când e nevoie vorbeşti mult şi cu drag.

Tristeţile tale le ascunzi şi deseori joci drama al cărei preţ nu poate să-l plătească nimeni.

Regizorul şi actorul ei este viaţa însăşi. Iar spectator e omul neputincios - care are nevoie de tine pentru care parcă legi cu o aţă
"a fost" - "este" - "nu va fi".
  Intrările tale la ei, cuvântul de mângâiere, zâmbetul de încurajare, nu le mai numeri.

Poate mâine prin pierderea lor, în conştiinţa altora, se va pierde şi fapta ta.

Atunci de ce faci asta , în lume unde deseori, totul se măsoară doar prin bani...?

Părerea o laşi altora ...

Dar, mâine din nou te trezeşti, şi mergi, căci ştii că trebuie şi nu poţi altfel.

Fără obligaţie, doar pentru că eşti om, copilul Lui Dumnezeu, iar cineva are nevoie de tine.

CINEVA ARE NEVOIE DE TINE ...
ISUS ARE NEVOIE DE TINE.